Omaz A Bam Cuttayen

Si mo respir Bam Cuttayen so poezi azordi se gras a mo papa, enn gran amoure lekritir ek sante angaze. Li finn fer mwa ekout ‘Gaby’ kan mo ti ankor bien tipti, enn laz kot mo ti pe koumans dekouver lamer so bote me ousi so danze pou repran enn parol Bam. Enn lot souvenir kinn reste se vie kaset ‘Fler Raket’ ki tinn sorti an 1980 ek ki dan mo papa so koleksion. Atraver sa kaset lamem premie fwa mo pou al tann sa zoli son ‘Saser’ ki res mo morso prefere Bam. Enn lot zimaz ki touzour dan mo latet se sa senn dan klip ‘Gaby’ akot Bam pe marse bor lamer ansam avek bann zanfan zot regar fixe lor lorizon. Enn klip ki mo pa finn retrouve malerezman depi ki sa ti pase lor televizion nasional. Ti pou bon redifiz sa enn zour pou bann zanfan zordi kapav apresie poezi ek sansibilite sa artis imortel-la.  Tousala pou dir ou ki si mo pe koz Bam azordi, se parski li finn tous mo leker ek li ankor enn konpanion lavi toulezour atraver so poezi ki fer reflesi abe ki manyer kapav amenn enn landime meyer, enn lavi meyer.
Bam se enn pwet ki ti ena plizier longer lavans lor so letan. Li ti enn militan dan lam. Pou ki li pe milite ? Pou zanfan later. Tou so bann teks ena kouma lobzektif enn lemond meyer, enn lemond san zarm, enn lemond kot lape vol dan lezer, enn lemond kot tou dimounn zot drwa respekte, enn lemond egaliter, enn lemond kot bann zanfan pran kont mama later, enn lemond ki gard lespwar me ousi enn lemond ki pa sonbre dan lamizer. Enn lamizer pa selman materiel me ousi enn lamizer kiltirel. Se enn lalit ki li finn amene pandan so sinkant lane lor later. Bam ti ousi dan sa mouvans global gosis. Kan lemond antie tinn blie Victor Jara asasine dan Chili, Bam ti « anvoy enn mesaz atraver losean pou ki laba zot va konpran ki nou travayer morisien nou solider ek pep chilien ». Kan lapartheid ti pe donn bal dan lafrik di sid, Bam ti ekrir ek sant Amandla pou Mandela. Amandla ki oule dir raliman pou laliberte. Pli pre ar nou kan ti ena soulevman bann etidian an Me 75, Bam lor pon lerla mem pou fredonn bann premie ler sante angaze. E li dir dan enn interview ki se sa zour-la kan li rant lakaz ki li pou al konpoz sante ki pou imortaliz sa revolt-la ek ki intitile Me 75. 
Souvan dimounn dir ki gouvernman morisien bizin dekor Bam. (Bam finn dekore an 2004 kouma Manb lakle ek zetwal losean indien apre ki linn kit later an 2002)  Ou ankor ena ki dir bizin fer enn stati pou li dan zardin lakonpani. Zot dir sa avek bon panse dan leker sirman me enn artis kouma Bam pa bizin ni meday ou ankor stati. Se bann zafer efemer. Bam li imortel. Tank ki nou pou sant so poezi Bam pou viv. Tank ki zanfan later pou “alim dife linite, retras sime nou pei”, Bam pou kontinie viv ek ekler nou lavi.


Pou Bam,
Bam se enn far
ki finn ekler later mama Moris.

Bam se enn pwet filozof
ki ti kontan soufle bann mo dan lamizik divan.

Victor Jara, Mandela
Li finn salie kan lemond ti deklar pa tande.

Kan Bam finn ale, zanfan later ti tris.
Bann zwazo ti napli oule sante
Larivier ousi ti napli oule al zwenn lamer.

Non, Non, Non,
Bam pankor mor.

Ekout divan enn zour dan tanto kan soley pe al dormi
Ou pou tann Bam so parol pe anvole.

Get enn zanfan, ekout li rie kan li pe zwe lamarel
Ou pou resanti Bam pe sant lavi.

Get larkansiel enn zour lapli
Ou pou trouv Bam pe kolorie lakwarel linite.