Demin 28 Oktob, Zourne Internasional Lang Kreol. An zeneral, pou mark sa lokazion-la, nou abitie fer enn bilan bann kiksoz ki finn arive dan listwar lang kreol, bann konba ki finn amene pou so rekonesans ek so valorizasion, bann difikilte ki fnn gagne dan sa lalit-la, ek bann progre ki sk letap konba-la finn permet fer.
Pou nou edision zordi (nimero 51), nou pe swazir pou fonksionn diferaman. Nou pe anvi get plis lavenir plito ki revinn lor seki fini fer. Lavenir lang kreol pou nou, li inseparab ek se ki nou pou fer ek li dan domenn lekritir. Li inseparab ousi ek fason nou pou fer lang-la marye ek linformatik atraver bann mwayin ki Internet ek bann smartphone donn nou zordi.
Lang kreol dan liniver elektronik: ena plizier proze agos-adrwat ki pe monte (sertin finn deza koumanse) dan sa domenn-la e pou ena pa mal devlopman lor la lane prosenn (spellchecker, diksioner elektronik interaktif, ansiklopedi on-line, etc.).
Isi mem, nou finn deza prezant detrwa paz nou proze mini-ansiklopedi pou zanfan. Nou pe prezant zordi enn lot laspe sa proze-la. Li an lien ek listwar Moris; li an Kreol; li finn fer pou enn explwatasion elektronik kot ena, an mem tan, so dimansion viziel, anime ek sonor. Li pou aksesib pou piblik biento. Zordi nou pe donn zis enn apersi lor enn sipor papie, detrwa paz lor prezans bann Olande Moris. Se Joanne Beseguy, enn etidian B.A French (part-time) Liniversite Moris, ki finn travay avek detrwa kamarad so klas, lor sa tem-la. Nou ena plezir akeyir li dan nou paz zordi e nou dir li mersi.     
Listwar Moris an Kreol: prezans bann Olande