Kan lenerzi seggae ek leritaz Kaya fer leker vibre

Trwa semenn apre sa sware memorab la, leker bann amater lamizik e sirtou bann fann Seggae ankor pe bat for. Le 25 Zilie 2026 pou res grave dan memwar kiltirel morisien: premie fwa ki seggae pe rezone dan kad prestizie Caudan Arts Centre. Sa premie edision FET KAYA la, ki finn inisie par lazans KOMKIFO (Larenion) ek BABANI (Moris), avek soutien KAYA ESTATE, pa finn zis rann enn omaz ; li finn kree enn pon ant lepase, prezan ek lavenir sa stil mizikal ki reprezant lamour ek lespri lepep morisien.

​Pwin for sa sware-la, se prestasion Ras Ninin ek Kool Kreol ki finn amenn seggae ek leritaz Kaya dan enn lot dimansion pandan plis ki 1 erd tan edmi. Sa ti exakteman lobzektif ki ti finn fixe pou sa proze-la, e nou kapav dir avek sertitid ki zot finn ranpli zot kontra a 100%.

​Enn esanz kiltirel ki finn koumanse par enn lexpozision
​Sware-la pa finn koumanse direkteman lor lasenn. Depi siz er tanto, piblik ti ena lasans pou vizik enn expozision intim e ris an memwar, pou dekouver ek redekouver bann foto arsiv, bann lartik zournal, bann vie kaset ek bann obze ki ti apartenir a Kaya, ki finn partaze par so lafami. Tousala ti pe deroule avek bann melodi intanporel lerwa seggae an background.
​Sa louvertir an douser la finn permet dimounn zwenn pou pas enn pli long moman partaz ansam; koze, riye, rapel bann souvenir, diskit lor vizion Kaya, so bann mesaz konsians ek so vibrasion ki ankor vivan zordi. Sa ti moman-la ti donn sa ton fraternel ek respektie ki ti domine pandan tout lasware.

​Enn kad inedi pou enn stil mizikal popiler
​Ekout seggae dan enn lasal teat kouma Caudan Arts Centre ti enn veritab lexperyans, enn imans plezir ek enn loner pou tou bann ki ti prezan. Abitielman, seggae li enn lamizik ki zwe lor bann gran laplenn ek deplas bann lafoul. Bann organizater finn fer sa swa-la pou ofer enn lot lexperyans dan enn kad konpletman diferan onivo fonik ek akoustik pou rann li pli intim.
​Li pa fasil pou ranpli enn stad, me li ousi difisil pou ranpli enn lasal 500 plas kot dimounn asize. Lefe ki lasal-la ti kaziman ranpli, sa finn transmet enn lenerzi ek enn esanz extraordiner ant Ras Ninin ek so piblik. Sa lespas konvivial la finn kree sa moman pli pros, kot sak parol, sak not ti pe kapav resanti avek enn pwisans inik.

​Enn piblik larkansiel ek enn lanbians elektrik
​Seki ti pli zoli pou viv dan sa sware-la, se diversite piblik ki ti reponn prezan. Ti ena sa piblik larkansiel la, depi bann rasta roots ki viv seggae ziska enn piblik pli modern, pli zenn, me ki kontan, konpran ou pe dekouver sa lamizik-la.
​Malgre nou ti dan enn lasal avek bann fotey konfortab, piblik pa finn res asize. Dimounn ti pe leve, pe sote, pe danse e pe sant sak parol par ker. Kouma dan tou live show, finn ena enn ti problem teknik. Me sa ti permet Ras Ninin reazir avek sa konsians natirel-la kot li finn servi sa ti defayans-la pou kominik pli bien ek piblik. Sa swar-la, nou finn realize ki vre kominikasion li pa pas zis atraver bann retour dan loreyet ou bann mikro perfeksione, me atraver sa lien inik ant enn artist ek so piblik.

​Ras Ninin ek Kool Kreol : Enn performans teknik ek enn sinerzi inkonparab
​Seki nou finn trouve lor lasenn ek resanti dan piblik ti lakonplisman enn gro travay deryer. Ras Ninin pa finn fer enn sinp interpretasion ankor mwin enn imitasion; li finn reapropriye bann sante ek lam Kaya avek sinserite ek imilite dan enn gran respe. Sant plis ki 10 sante, ki pa pou twa dan enn sware, li enn defi. Li fezab, me li demann boukou disiplinn. Seki piblik finn ekoute samdi-la, ti rezilta trwa mwa travay intans.
​Ras Ninin ek so group Kool Kreol ti an parfet osmoz ek zot konplisite finn ofer piblik enn spektak kot nou finn apresie anmemtan talan sak mizisien ek so santer.
​Li vre ki tinb lavwa Ras Ninin pa pros ek seki pou Kaya. Me se exakteman sa ki finn donn sa sware-la so vre kouler inik ! Li pa ti enn « cover » me enn interpretation san artifis, avek vibe, lenerzi ek lemosion sa gran artist-la. Ras Ninin finn amenn so prop kiltir ek stil mizikal, so prop lalimier me finn gard lespri Kaya intak.

​Moman for, sirpriz ek klin-dey a Bob Marley
​Sware-la finn marke par bann interaksion pwisan. Ras Ninin pa ti zis pe sant bann klasik Kaya, li finn fer Kaya revinn vivan dan leker tou bann dimounn ki ti la. Li finn pas bann mesaz lape, konsians, linite ek lamour ki Kaya finn touzour dir e ki nou ankor bizin tande zordi.
​Parmi bann moman for, ti ena bann sirpriz ki finn mark lespri, kouma sa reinterpretasion « Ras Kouyon » an version seggae ou ankor « Is This Love » de Bob Marley ki finn anflam lasal. Ras Ninin pa finn bliye ki dan tou so konser Kaya ti kontan sant Bob Marley ek li finn res fidel a sa tradision ki Kaya ti ena pou onor sa gran artis ki ti inspir li dan kreasion lamizik seggae.
​Enn leritaz ki pe grandi ant de zil
​Sa levennman-la ti enn loportinite pou fer leritaz Kaya grandi, transmet ek perpetie atraver letan pou bann zenerasion ki pe vini. Sa premie edision FET KAYA la prouve ki lamizik travers lepok, al o-dela bann frontier ek bann lespas ek kad, pou tous tou dimounn.

Sa gro sikse-la finn posib gras a enn kolaborasion admirab ant Moris ek Larenion. Avek vizion lazans KOMKIFO atraver proze ZILANZIL 2026 ek travay kolektaz, arsivaz ek prezervasion leritaz kiltirel ek mizikal ki BABANI pe fer, nou vinn viv enn esanz kiltirel intans ki finn touzour existe ant bann zil losean indien. Sa premie pa-la finn tras enn zoli sime pou promouvwar lavenir seggae ek li konfirme ki mem si enn artist finn ale, so lavwa, so mesaz ek so lenerzi pe touzour kontign viv ek vibre dan leker lepep.

Lokazion permet isi pou remersie tou seki finn, dan enn manier ou enn lot, kontribie a seki sa konser-la vinn enn veritab reisit.

GILBERT DUCASSE
Reziser ek kordinater levennman Fet Kaya 2026
Kredi foto Krak Radio